Sunday, 21 December 2014

a little death

 Târziu, mult prea târziu, îşi îngropă buzele în părul ei. Simţi atingerea rece a fulgilor împletiţi în suvitele ei, şi abia atunci îşi realiză lacrimile scurse, modelate aproape imediat în gheaţă. Voia să-i acopere trupul cu al său, să-i încălzească mâinile albe, să-i sărute obrajii încremeniţi, dar nu izbutea să-şi mişte degetele. Reuşi doar să o strângă mai tare în îmbrăţişare, agăţându-se de ea, contopindu-se cu ea în faţa furtunii.

 Buzele ei purpurii păreau dantelate cu zăpadă. Venele-i pulsau, străbâtându-i pleoapele în ecouri. Mirosea a frig şi a regrete. Privirea ei, odată atât de însufleţită, îşi înceţoşase constelaţiile. Numai respiraţia ei, rapidă şi tulburată, dădea glas fricii ei. Se trezi încercând să-i memoreze chipul, contorul omoplaţilor, tumultul inimii ei, părul moale, dar imaginile îi alunecau mereu din minte, prăbuşindu-se în zăpada ce se înălţa în jurul lor. Dar asta nu-l împiedică să se străduiască.

  Fără să-şi dea seama, adormi în pieptul ei, sub coaste, dându-şi ultima suflare în bătăile inimii ei. Sfârşitul îi găsi cuprinşi unul în celălalt, palizi şi încremeniţi ca într-o amintire.

No comments:

Post a Comment